Dimensiuni cherestea molid disponibile pe stoc:

SCÂNDURĂ
Grosime standard: 2,5 cm
Lățime: 10, 15, 20, 25 cm
Lungime: 3, 4, 5, 6 metri
Lungime pe bază de comandă: 7, 8, 9, 10 metri

POȘTĂ
Grosime standard: 5 cm
Lățime: 10, 15, 20, 25 cm
Lungime: 3, 4, 5, 6 metri
Lungime pe bază de comandă: 7, 8, 9, 10 metri

GRINDĂ
Grosime/Lățime: 8×8 cm, 10×10 cm, 12×12 cm, 15×15 cm, 10×15 cm, 7,5×15 cm
Lungime: 4, 5, 6 metri
Lungime pe bază de comandă: 7, 8, 9, 10 metri

LEȚURI (RIGLE)
Grosime/Lățime: 5×3 cm, 5×4 cm
Lungime: 3, 4, 5, 6 metri

Molidul este folosit pentru multe scopuri, de la lucrări de construcții generale și până la fabricarea mai multor tipuri de instrumente muzicale, inclusiv chitare, mandoline, violoncele, viori, și placa de sunet din centrul unui pian sau harpă.

Vârsta exploatabilității se situează în jurul vârstei de 90-110 ani. Cheresteaua din molid este în general recomandată pentru construcții în interior (ex. încadrare gips carton interior). De aceea molidul are o rezistență mai mică la exterior: 12-18 luni, în funcție de tipul de climat la care este expus. 

Molidul este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis. Temperament de semilumină, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop, mesteacăn). Înrădăcinarea este trasantă, de aceea suferind des doborâturi de vânt. Forma conic-piramidală se datorează creșterii din ce în ce mai scurte a crengilor, dinspre bază spre vârf. Molizii mai bătrâni, care cresc în desișul codrilor, își pierd crengile de la bază (acest fenomen se numește elagaj natural și se datorează faptului că lumina nu mai pătrunde la baza arboretului), coroana urcând spre mijlocul tulpinii. De asemenea, în condițiile unei lumini naturale slabe, aceștia prezintă o creștere laterală slabă, în comparație cu arborii mai izolați. Florile la molid sunt unisexuat-monoice, cele mascule producând foarte mult polen anemofil, care primăvara formează, în bătaia vântului, adevărați nori de praf gălbui în jurul arborelui. Florile femele apar ca niște mici ghemotoace, care după fecundare se transformă în conuri ai căror solzi adăpostesc sămânța; conurile sunt pendente, sămânța este înaripată. Preferințe pedologice: preferă solurile acide.

Pădurile de molid acoperă 22% din suprafața forestieră a României.